(grafic) De la idee la afacere: cine îi ajută pe tineri să se lanseze în business?

15.06.2017

Participants-working-on-YouthVoicesInternational.com_-620x349În Moldova, un tânăr care decide să își lanseze o afacere are de ales între a se baza pe forțele proprii sau a apela la cele câteva programe de stat, care oferă, pe lângă instruire, și posibilitatea de a contracta un credit. Ambele căi presupun mai multe riscuri. Problemele apar din cauza lipsei de experiență a tinerilor, dar și a situației economice nesigure din țară. De aceea mulți dintre ei preferă să testeze domeniul afacerilor făcând pași mici, fără să apleze la împrumuturi bancare, scrie medium.md.

Valeria Burlacu, o tânără de 20 de ani de la Peresecina, Orhei, confecționează și vinde bijuterii handmade. În calitate de atelier îi servește o cameră din casa părinților, iar orarul de muncă este ajustat în funcție de numărul de ore pe care le are la Facultatea de Jurnalism, unde este studentă în anul I.

„Am început când încă eram elevă, în clasa a XI-a. Vara, plictisită să stau la calculator, am început să căut o ocupație care să mă ajute să câștig și să devin independentă financiar”. Drept urmare, a schimbat mai multe ocupații până când a găsit ceea ce îi era pe plac — bujuteriile confecționate manual.

medium.com

medium.com

A învățat meseria din tutoriale de pe Internet, iar acum are întregi colecții: diademe, brățări, cercei, coliere și chiar papioane. Iarna face coronițe din ramuri artificiale de brad, primăvara — mărțișoare și compoziții de Paște.

În paralel lucrează, încă de pe băncile școlii, la un centru pentru copii cu dizabilități, în echipă cu o tânără cu probleme de sănătate — fac plicuri și invitații la nunți, cumetrii și alte ceremonii. „Colegii de școală mă tachinau că lucrez împreună cu copiii cu dizabilități, dar mie puțin îmi păsa. Mă bucuram că aveam banii mei și că, în paralel cu școala, aveam o meserie. Și acum, la facultate, unii colegi se miră că eu mereu am bani. Secretul e că în fiecare zi, după ore, eu muncesc”, povestește Valeria. Primul câștig — 150 de lei pentru vânzarea unui colier, l-a reinvestit în mărgele și furnitura necesară pentru alte lucrări. De atunci comenzile vin una după alta.

„Le lipsește orientarea profesională”

Și dacă Valeria Burlacu și-a deschis o afacere pe cont propriu, alți zeci de tineri beneficiază de suport sub formă de granturi sau credite din partea unor ONG-uri sau programe guvernamentale de sprijin.

Organizația neguvernamentală Centrul pentru educație antreprenorială și asistență în afaceri (CEDA) susține că în ultimii nouă ani 350 de tineri au beneficiat de granturi mici, de până la 1,5 mii euro, pentru lansarea unei afaceri.

Tatiana Puga, președinta Asociației femeilor de afaceri din Bălți, organizație parteneră a CEDA, consideră că ceea ce le lipsește tinerilor pentru a se lansa cu succes în afaceri este orientarea profesională și ghidarea în carieră.

„Spiritul antreprenorial ar trebui dezvoltat încă de la vârsta de 10–12 ani, cu toate că poate începe și de la 10 ani. Și profesorii, și părinții trebuie să le dezvolte acest spirit antreprenorial și desigur statul ar trebui să le creeze condiții propice pentru dezoltarea afacerilor”.

Tatiana Puga afirmă că în ultimii ani tinerii care se lansează în afaceri dau dovadă de mai multă inventivitate și propun idei inedite de business: „Dacă la început aveam planuri de afaceri doar pentru frizerii, acum avem și propuneri mai deosebite. Cineva vrea să coase o varietate mare de fuste, altcineva vrea să facă papioane din lemn sau să coase ii. Tinerii încearcă să identifice idei și produse noi, sau să îmbunătățească produsul deja existent astfel ca să îl facă mai bun decât cel al concurenților”.

Cu suportul CEDA și al altor organizații, în câteva licee din țară a fost introdus cu titlu de experiment un curs de educație antreprenorială. Anterior disciplina a fost inclusă în planurile de studii din colegii și școlile profesionale, primele pe listă fiind cele cu profil agrar. Anual, organizația desfășoară și un concurs al planurilor de afaceri printre elevii acestor instituții. La ultimul concurs, finalizat în luna aprilie 2017, elevii din instituțiile în care se predă acest curs au ocupat primele locuri. ”Din 27 planuri de afaceri, 14 au fost de la colegiile agricole, din 8 locuri obținute — 7 au fost de la colegiile agricole”, spune Rodica Reșitca, șefă Direcției știință, educație și extensiune rurală de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Potrivit ei, datorită acestor cursuri, 32–38 la sută din absolvenții colegiilor de profil agrar se angajează în câmpul muncii conform specialității, iar alții — peste 30 la sută — aleg să studieze la facultățile de profil.

medium.com

medium.com

Continuarea articolului o găsiți pe medium. Articolul a fost realizat de Agenția de Presă „New Project Media”. 

www.diez.md