Astfel, întru salvarea economiei, Guvernul trebuie să realizeze măsuri urgente pentru a nu admite aprofundarea în continuare a crizei economice; pentru a readuce economia națională pe o traiectorie de creştere şi pentru a fortifica premisele pentru dezvoltarea unei economii durabile și asigurarea stabilității macroeconomice.

Acţiunile propuse în cadrul Planului vizat au menirea de a reanima economia, astfel încât deja în anul 2016 aceasta să revină pe o pistă ascendentă.

Şi aşa cum creşterea economică bazată pe remitenţe şi consum nu mai poate fi asigurată din cauza reducerii dramatice a transferurilor și deprecierii monedei naționale în anul curent, Guvernul vrea să promoveze acum un model de creştere economică durabilă. „Criza economică a demonstrat încă o dată că modelul actual de creştere economică din Republica Moldova nu este durabil. Or, sarcina Guvernului Republicii Moldova în prezent este nu doar de a salvgarda acele sectoare şi întreprinderi, care au fost afectate în lanţ de efectele crizei, prin crearea unor condiţii propice funcţionării şi extinderii, dar şi de a promova un model de creştere economică bazat pe investiţii, competitivitate și promovarea exporturilor”, se afirmă în document.

Un nou acord cu FMI, prioritatea nr. 1

Pentru asigurarea stabilităţii macroeconomice, Guvernul trebuie să realizeze mai multe acţiuni imediate. În acest an este vitală semnarea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional şi lansarea negocierilor cu partenerii de dezvoltare a țării pentru deblocarea fondurilor financiare externe planificate pentru anul bugetar 2015.

Totodată, ministerul Economiei relevă necesitatea rectificării bugetului de stat, reieșind din estimările resurselor financiare reale și realizarea măsurilor de consolidare fiscală. Acestea din urmă ţin de revizuirea cheltuielilor bugetului de stat și alocarea resurselor disponibile în dependență de prioritățile și posibilitățile bugetare; menținerea unui nivel al deficitului bugetar sustenabil; mobilizarea rezervelor fiscale și o politică fiscală adecvată situației de criză; relansarea procesului de privatizare a obiectivelor proprietate publică.

De asemenea, o prioritatea este aprobarea unui plan de asanare a sectorului bancar, reieșind din cele mai bune practici internaționale, cu indicarea exactă a opțiunilor și costurilor pentru băncile în dificultate. Pe termen mediu autorităţile au intenţia de a asigura transparența sectorului financiar-bancar; modificarea legislaţiei pentru a împiedica interacţionarea cu companii off-shore.

Modificări la politica fiscală și vamală

În ce priveşte politica și administrarea fiscală, planul anticriză prevede introducerea unui impozit special pentru întreprinderile micro şi mici (inclusiv pentru deținătorii de patentă de întreprinzător) din următoarele domenii: alimentația publică (restaurante, baruri, cantine), hoteluri, întreținerea şi repararea autovehiculelor, creșterea și comercializarea florilor.

Totodată, va fi acordarea vacanţei fiscale pentru primii doi ani pentru întreprinderile nou înregistrate din sfera de activitate – prestări servicii şi servicii sociale, cu condiția reinvestirii veniturilor obținute în propria dezvoltare. În schimb va fi obligatorie utilizarea mașinilor de casă şi control cu memorie fiscală de către orice persoană care prestează servicii contra cost, iar consumatorii vor fi stimulaţi să solicite întotdeauna bonul de casă.

Cât priveşte politica vamală autorităţile intenţionează să atragerea proiectelor de asistenţă externă pentru modernizarea infrastructurii şi consolidarea capacităţilor Serviciului Vamal, inclusiv a sistemului informaţional integrat vamal „ASYCUDA World” şi integrarea de module noi în vederea eficientizării procedurilor vamale.

Prea puţine acţiuni imediate pentru mediul de afaceri… 

Referitor la acţiunile imediate pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, autorii planului anticriză menţionează doar instituirea postului de „Ombudsmen parlamentar” în domeniul mediului de afaceri şi organizarea reuniunilor lunare cu asociațiile/organizațiile în domeniul mediului de afaceri pentru a discuta progresele și impedimentele/problemele în activitatea acestora.

În 2016-2017 doi ani însă autorităţile planifică să simplifice procedurile de autorizare în comerț, să elimine taxele pentru mai multe servicii publice prestate agenţilor economici; să reducă numărul actelor permisive eliberate de autorități și a numărului de activități licențiate.

În acelaşi timp, este propusă revizuirea listei organelor de control pentru comasarea sau lichidarea celor care dublează activitatea altora, dar şi simplificarea procesului de raportare financiară şi statistică prin elaborarea şi lansarea unei platforme unice de raportare.

Alte măsuri ţin de îmbunătăţirea activităţii Consiliului Concurenţei pentru eliminarea înțelegerilor de cartel; elaborarea proiectului de Lege cu privire la monopolurile naturale.

Planul anticriză conţine şi un şir de măsuri pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, prin lansarea şi continuarea diferitor programe pentru IMM-uri.

Ministerul Economiei susţine accelerarea procesului de privatizare

Potrivit ministerului Economie şi celui al Finanţelor, procesul de deetatizare a activelor de stat ar trebui accelerat, în anii 2016-2017 urmând să fie relansat procesul de privatizare a obiectivelor proprietate publică conform planurilor individuale de privatizare;

Autorii planului subliniază că proprietățile de stat de o importanță deosebită pentru economia țării trebui privatizate prin concurs investițional cu suportul unui consultant financiar independent.

Eforturi mai mari pentru realizarea angajamentelor prevăzute de Acordul de Asociere 

Ministerele de profil menţionează că pentru a depăşi criza economică este necesară intensificarea la maxim a eforturilor în vederea promovării active a mărfurilor moldovenești pe piețele UE, CSI, Africii de Nord, Republicii Populare Chineze etc. şi a activităţilor de susţinere a producătorilor autohtoni de diversificare a pieţelor de desfacere;

De asemenea, trebuie intensificat dialogul cu Federația Rusă privind reluarea exporturilor producției moldovenești pe această piață și anularea barierelor tarifare și tehnice.

Pe termen mediu autorităţile susţin promovarea intensivă a reformelor și angajamentelor stabilite cu partenerii de dezvoltare pentru a asigura acordarea suportului financiar pentru anul 2016 pentru Programul de suport bugetar DCFTA

Totodată, va fi creat un fond de susținere a întreprinderilor autohtone în vederea implementării standardelor și cerințelor europene prevăzute în DCFTA.

O altă măsură ţine de fortificarea eforturilor în vederea penetrării unor noi piețe de desfacere pentru produsele moldovenești, cum ar fi Egipt şi Turcia.

Experţii sugerează stabilirea unor termene mai concrete pentru realizarea măsurilor

Într-un Plan Anticriză pentru noul Guvern, publicat la începutul lunii august de către Expert-Grup, experţii susţineau că acesta ar trebuie să includă seturi de măsuri pentru atenuarea crizelor identificate şi să specifice în detalii fiecare măsură într-un anumit cadru de timp pentru realizare.

Economiştii de la Expert-Grup catalogau situaţia în care se află ţara noastră drept criză generală de țară, manifestată prin suprapunerea a cel puțin cinci crize care se alimentează reciproc: criza economică, criza instituțională, criza bugetară, criza bancară și criza socială.

Printre cele mai importante măsuri reliefate de experţi se numără semnarea unui nou acord cu FMI, dinamizarea dialogului cu partenerii de dezvoltare, asanarea sectorului bancar ş. a.

www.eco.md