1.Timpul de muncă şi timpul de odihnă

Convenţia colectivă nr. 2 din 09.07.2004, modificată recent, prevede următoarele:

•Durata normală a timpului de muncă presupune aplicare săptămânii de lucru de 5 zile, cu durata muncii de 8 ore pe zi şi 2 zile de repaus, una din ele fiind duminica. Aplicarea altor tipuri de săptămână de lucru, este permisă, în condiţiile de mai jos, ţinând cont de specificul muncii:

-Săptămâna de lucru de 6 zile cu o zi de repaus, durata zilei de muncă fiind de 7 ore în primele 5 zile şi de 5 ore în ziua a şasea;

-Săptămâna de lucru de 4 zile cu durata muncii de 10 ore pe zi şi 3 zile de repaus

-Săptămâna de lucru de 4 zile şi jumătate cu durata muncii de 9 ore pe zi în primele 4 zile şi de 4 ore în ziua a cincea şi 2 zile şi jumătate de repaus.

•Pentru o serie de profesii expres stabilite (paznic, expeditor presă/curier, menajeră, personal de serviciu, hamal, instalator şi montator de ţevi, casier în sala de comerţ, vânzător în magazine, la standuri şi în pieţe, bucătar, chelner, barman, coafor, cosmetician, dispecer, etc. ) se permite stabilirea duratei zilnice a timpului de muncă de 12 ore, urmată de o perioadă de repaus de cel puţin 24 de ore.

•Unităţile care practică munca în mai multe schimburi vor asigura plata sporurilor de compensare în mărime de 20 la sută din salariul tarifar orar pentru fiecare oră de muncă în schimbul II şi 50 la sută din salariul tarifar orar pentru fiecare oră de muncă din schimbul III (fără plata adaosului în mărime de cel puţin 0,5 din salariul de bază pe unitate de timp stabilit de art. 159 al Codul muncii).

•În cazul în care salariatul aflat în concediu de îngrijire a copilului (parţial plătit sau suplimentar neplătit) doreşte să reînceapă munca înainte de expirarea termenului concediului, acesta are obligaţia să informeze angajatorul, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte, despre intenţia sa.

•Angajatorul este obligat să acorde femeilor însărcinate timp liber pentru trecerea examenelor medicale prenatale, care se include în timpul de muncă (în vigoare din 26 iunie 2015).

•Tatăl copilului nou-născut beneficiază de dreptul la un concediu paternal cu o durată de 3 zile calendaristice, cu menţinerea salariului mediu. Concediul paternal se acordă în primele 56 de zile de la naşterea copilului, în  baza unei cereri scrise a salariatului (în vigoare din 26 iunie 2015);

•În unităţile cu flux continuu sau care deservesc continuu populaţia (transport, instituţii medico-sanitare, staţii de pompare, centrale telefonice etc.), precum pentru categoriile de salariaţi a căror prezenţă permanentă la locul de muncă este necesară (paznici, gardă de corp, recepţionişti etc.), durata pauzei de masă se va include în timpul de muncă (în vigoare din 26 iunie 2015).

2.Interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor

Convenţia colectivă nr. 8 din 12.07.2007 interzice angajarea tuturor persoanelor în vârstă de până la 18 ani:

-în industriile, profesiile şi lucrările cu condiţii grele şi nocive (de exemplu, executarea anumitor lucrări de construcţie, montare şi construcţie-reparaţie, precum şi anumite activităţi din industria metalurgică şi de prelucrare a metalului, industria electronică, a materialelor de construcţie, producţia articolelor de ceramică, porţelan şi faianţă, producţia sticlei şi articolelor de sticlă etc.);

-la executarea lucrărilor care implică expunerea la efort dinamic, poziţii de lucru forţate sau vicioase, expunerea la solicitare psihică (operaţii repetitive de ciclu scurt, monotonia muncii), lucrări de încărcare/descărcare a materialelor, lucrări ale căror ritm este condiţionat de maşini şi care sunt remunerate în funcţie de rezultat, lucrări care comportă factori de risc termic, electric, chimic, de mediu (zgomot, temperaturi şi umiditate ridicată sau scăzută, vibraţii) etc.

Tot prin convenţie colectivă de nivel naţional sunt stabilite criteriile de reducere în masă a locurilor de muncă, modelele recomandate a contractelor de muncă, formularul statelor de personal şi a permisului nominal de acces la locul de muncă.

Amintim că baza sindicatelor este organizaţia sindicală primară, care se poate constitui din iniţiativa a cel puţin 3 persoane, considerate fondatori. În cazul în care în unitatea economică nu există organe sindicale (care să reprezinte interesele salariaţilor în cadrul negocierilor colective), salariaţii îşi pot alege reprezentanţi. Desfăşurarea negocierilor colective este obligatorie, odată ce este expediată o propunere scrisă de iniţiere a acestora de oricare dintre părţi. Eschivarea reprezentanţilor salariaţilor şi angajatorilor de la negocieri asupra încheierii, modificării sau completării contractului colectiv de muncă se sancţionează contravenţional, cu amendă de la 400 lei la 600 lei, iar refuzul angajatorului de a încheia contract colectiv de muncă – cu amendă de la 800 lei la 1000 lei.

Dacă în vest, negocierile colective contribuie într-un mod semnificativ la creşterea calităţii vieţii (convenindu-se cu angajatorii amenajarea de creşe pentru copiii mamelor care lucrează în întreprinderea respectivă, a spaţiilor şi programelor de recreere a personalului, crearea cantinelor-restaurant şi distribuirea tichetelor de masă, etc.) atunci în Republica Moldova acest instrument este subvalorificat, neglijându-se contribuţia pe care negocierile colective o pot aduce eficientizării muncii şi valorificării resurselor umane, în general.

www.eco.md