Mariana Şalamac

Guvernul a avizat săptămâna trecută negativ un proiect de lege înaintat de un grup de deputaţi în 2014, prin care se revendica posibilitatea florarilor de a activa în baza patentei de întreprinzător, interzisă la începutul anului 2007. În acest aviz s-a accentuat încă o dată că comercializarea produselor în baza patentei de întreprinzător este permisă până la finele anului 2016, iar din 1 ianuarie persoanele antrenate în activitatea de comerţ în baza patentei trebuie să treacă la alte forme de legalizare a activităţii respective.

Ar trebui să fie doar o treaptă iniţială

Patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei perioade. Potrivit avizului menţionat mai sus, patenta de întreprinzător constituie o treaptă iniţială a modului de legalizare a afacerii, de la care urmează să se treacă la alte forme legale ale activităţii. „Patenta oferă posibilitatea practicării unor genuri de activitate în condiţii şi cerinţe regulatorii speciale. Instituirea patentei de întreprinzător a avut drept scop susţinerea persoanelor fizice în vederea iniţierii de către acestea a propriei afaceri, urmărindu-se dezvoltarea în continuare a afacerii în diferite forme organizatorico-juridice stabilite de legislaţie, cum ar fi întreprinderea individuală, societăţile cu răspundere limitată ş.a.”, se arată în document.

În ultimii aproximativ zece ani, mai multe activităţi au fost scoase treptat din regimul patentei de întreprinzător din cauza că, potrivit autorităţilor, acest model de legalizare a afacerilor s-a transformat într-o formă de concurenţă neloială, ducând la nerespectarea drepturilor consumatorilor şi evaziune fiscală. De aceea, începând cu 2006, a fost sistată eliberarea patentelor pentru comercializarea mărfurilor supuse accizelor, iar în 2007 – a mobilei, a florilor ş.a. şi a fost introdusă restricţia de desfăşurare a activităţii antreprenoriale în baza patentei de întreprinzător doar cu condiţia că veniturile din vânzări ale deţinătorului de patentă să nu depăşească 100 de mii de lei anual, ulterior această limită fiind majorată până la 300 de mii de lei.

În acest an, de exemplu, Fiscul a sistat eliberarea patentelor pentru predarea limbilor străine în mod individual, dar şi pentru predarea altor discipline. Toate acestea s-au desfăşurat în paralel cu nemulţumiri şi proteste ale celor care activează în baza patentei.

Anulată în R. Moldova, dar susţinută în alte state

După cum a relatat pentru ECOnomist Eugen Roșcovanu, președintele Asociației Micului Business (AMB), este paradoxală situația în care în R. Moldova se luptă cu înverșunare cu patenta de întreprinzător, iar în Letonia, țară membră a UE din 2004 și membră a spațiului Schenghen din 2007, există intenții clare de a micșora prețul patentei şi a lărgi spectrul de activităţi ce pot fi practicate în baza acestui document. „Aceasta ilustrează elocvent că o bună parte din cei din executiv și legislativ ori sunt incompetenți, ori sunt agenți de influență ai monopoliștilor”, a menţionat Roşcovanu.

Îşi transferă activitatea în economia subterană?

Potrivit lui Eugen Roșcovanu, anularea patentelor pentru comerţ va afecta grav zeci de mii de familii din cauza că îşi vor pierde locurile de muncă. „An de an, sunt interzise tot mai multe domenii de activitate care ar putea fi desfășurate în baza patentei. Plățile sociale și asigurarea medicală obligatorie devin tot mai scumpe. Ar însemna aceasta că cetățenii și-au abandonat activitatea? Bineînțeles că nu, lucrează în zona gri. Și în bugetele locale ar putea fi ratate finanțe importante din plăţile pentru patentă”, a adăugat preşedintele AMB.

În ce priveşte trecerea la alte forme de legalizare a activităţii, Eugeniu Roşcovanu a menţionat că aceasta presupune cheltuieli prea mari pentru micii comercianţi: „În acest stat e criză și sărăcie, populația nu are bani să consume. Veniturile în micro-afaceri nu permit întreținerea unui casier și a unui contabil. Micul business este la limita supraviețuirii, fapt recunoscut de lumea competentă”.

Ne aşteaptă o „răscoală a tarabelor”

Într-o solicitare adresată Guvernului în mai curent, micii comercianţi au solicitat introducerea unui impozit specific (forfetar) pentru micro-business şi abrogarea p. 5 din articolul 17 din Legea nr. 121 din 29.05.2008, care prevede excluderea, la 1 ianuarie 2017, din lista activităţilor patentate a „comerţului cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete şi din autovehicule în pieţe şi/sau în locuri autorizate de autoritatea administraţiei publice locale”.

Mai mult, una dintre solicitări este instituirea unui moratoriu, pentru o perioadă de zece ani, la orice schimbare a legislației ce stimulează micro-întreprinderile. „Termenul de zece ani va coincide cu termenul Acordului de Asociere până când va fi armonizată finalmente legislația R. Moldova cu cea a Uniunii Europene”, argumentează deţinătorii de patente.

Deocamdată însă autorităţile nu au dat curs nici uneia dintre revendicările comercianţilor, astfel că ei ameninţă cu proteste. „Ne așteptăm la o veritabilă ‘răscoală a tarabelor’. Recent a avut loc un miting de protest și un marș la Căușeni. Mai devreme a avut loc un protest la Ștefan-Vodă. Vor fi și în alte localități, deşi liderii din Căușeni și Ștefan-Vodă sunt persecutați de puterea locală”, a declarat Eugen Roşcovanu.

Statistică

Potrivit informaţiilor oferite de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, la finele lunii iunie 2016, în R. Moldova erau valabile 18.158 de patente de întreprinzător. Peste jumătate dintre acestea (10.701) erau eliberate pentru comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, chioşcuri, pavilioane şi din autovehicule în pieţe şi/sau în locuri autorizate de administraţia publică locale.

Totodată, şase erau oferite pentru alte tipuri de comerţ cu amănuntul, iar alte 384 pentru comerţul cu produse alimentare şi mărfuri uşor alterabile autohtone. Restul patentelor sunt acordate pentru producerea de mărfuri, executarea de lucrări şi prestarea de servicii.

Opinie

Viorel Chivriga, expert la IDIS „Viitorul”

„Nu pot fi puşi toţi întreprinzătorii într-o farfurie: şi cei mari, şi cei mijlocii, şi cei mici, pentru că nu toţi antreprenorii mici au posibilitatea să desfăşoare activităţi mai intense, ci se limitează la ceea ce fac acum. Dacă e vorba de comerţ şi un sortiment mai mic de bunuri, nu văd nicio problemă în activarea în baza patentei. Oamenii trebuie să obţină un venit ca să-şi întreţină familiile. Este foarte important aspectul social: dacă va fi limitat accesul la anumite activităţi legale, ei ori îşi vor înceta activitatea şi chiar vor pleca din ţară, ori vor trece în economia subterană. Trebuie să ne gândim la dezvoltarea afacerilor mici şi cum să le creştem, iar în acest sens patenta ar putea fi o trambulină.

Totodată, cred că sub auspiciul patentei nu trebuie să activeze companiile care importă bunuri şi le comercializează în volume mari, care efectuează tranzacţii mari. Or aceştia au posibilitatea să treacă la alte forme de organizare juridică. Există şi fenomenul evaziunii fiscale, de aceea trebuie limitat accesul companiilor mari la utilizarea patentei. Ar trebui să existe criterii foarte clare şi foarte stricte pentru cei care vor s-o obţină. Există şi aspectul concurenţei neloiale, însă statul e un regulator şi ar trebui să limiteze câmpul anticoncurenţial.”

Foto: Nadea Roşcovanu

www.eco.md