Soldul investiţiilor străine directe în Republica Moldova la finele primului semestru din acest an constituia 3 mld 538 mil. dolari, din care capitalul social şi venitul reinvestit deţin o pondere de 73,5%, iar împrumuturile intragrup (alt capital) – 26,5%. Componența creditelor intragrup este mixtă, 968,53 mil. dolari reprezintă stocul împrumuturilor contactate de la investitorii străini direcți și 32,5 mil. dolari – stocul creanțelor la împrumuturi acordate investitorilor străini.

Potrivit unui raport al Băncii Naţionale a Moldovei, stocul de investiţii directe ale nerezidenţilor în economia Moldovei a înregistrat o ușoară creștere (cu 1,5%) faţă de finele primului trimestru, datorită intrărilor nete de capital în valoare de 87,93 mil. dolari (din care 79,69 mil. dolari sub formă de venit reinvestit), fiind însă influenţat de fluctuația ratei de schimb a valutelor originale (preponderent a leului moldovenesc) faţă de dolarul SUA (-41.08 mil. dolari).

Investiţiile străine directe în economia naţională, componentele de bază (mil. dolari):

Care sunt cele mai atractive sectoare 

După primul semestru al anului curent principala activitate economică care a beneficiat de investiţii străine directe, sub formă de capital social acumulat în economia naţională, rămâne activitatea financiară (25,6% din stocul de investiţii străine directe sub formă de capital social), urmată de industria prelucrătoare (22,3%). Alte activităţi care au atras investitori străini au fost comerţul, tranzacţiile imobiliare, transporturile şi telecomunicaţiile, industria energetică.

Potrivit valorii de bilanţ totale, datele BNM de la sfârşitul anului 2014 arată că investiţiile străine directe s-au localizat cu precădere în sectorul energie electrică şi termică, gaze şi apă – circa 955 mil. de dolari. Urmează industria prelucrătoare cu un stoc de 565 de mil. de dolari, activităţile financiare – 437 de mil. de dolari, tranzacţiile imobiliare – 365 de mil. de dolari şi sectorul transport şi comunicaţii – 331 mil. de dolari.

De cealaltă parte, industria extractivă şi piscicultura sunt singurele sectoare din economia naţională care nu reuşesc să atragă investiţii străine.

Investiţiile străine directe – capital social acumulat la 30.06.2015, pe activităţi economice:

Rusia rămâne investitorul principal

În distribuţia geografică a capitalului social acumulat, statisticile de la 30 iunie 2015 arată că investitorilor din ţările UE le-a revenit ponderea majoritară – 52,5%. Investitorii din ţările CSI au deţinut o pondere de 11,2% din totalul capitalului social acumulat, cei proveniți din alte ţări dețin investiții în proporție de 36,3%.

Cu toate acestea, în ce priveşte originea investiţiilor, pe primul loc este Rusia, de unde au venit aproape 800 mil. de dolari potrivit datelor de la finele anului trecut, în descreştere cu circa patru milioane de dolari faţă de stocul înregistrat la sfârşitul lui 2013. De remarcat însă că cota investiţiilor ruseşti în stocul total al ISD a crescut de la 24% la 25,8%.

În clasament urmează Olanda, cu peste 353 mil. de dolari, în scădere cu circa 180 mil. dolari. Pe locul trei a revenit Cipru, datorită unei creşteri cu circa o treime a stocului ISD, până la 266 mil. de dolari.

Pe primele zece poziţii după ponderea deţinută în totalul investiţiilor străine la 31 decembrie 2014 se mai regăsesc Franţa, Spania, Germania, România, Italia, Marea Britanie şi SUA.

Noua Strategie de Atragere a Investiţiilor, axată pe stimularea exporturilor 

În septembrie curent Ministerul Economiei a organizat dezbateri publice pe marginea proiectului Strategiei Naţionale de Atragere a Investiţiilor pentru Dezvoltarea Exportului 2016-2020. Proiectul Strategiei se axează pe atragerea investițiilor străine directe în sectoarele economiei orientate spre export, astfel încât începând cu anul 2020 Moldova să atragă investiții străine directe în volum de circa 600 mil. dolari anual, iar exportul să crească până la 33%. Aceasta în situaţia în care până acum fluxurile de ISD nu au fost orientate spre dezvoltarea exporturilor, ci spre piaţa internă (63% din stocul de capital străin, la finele anului 2014), după cum a relatat expertul Adrian Lupuşor în cadrul dezbaterilor. „Investiţiile axate pe eficienţă, orientate spre piaţa externă, au avut o pondere destul de mică, de doar 22%”, a spus expertul.

Totodată, noua Strategie atrage o atenție specială investițiilor locale, îmbunătățirii climatului de afaceri, dezvoltării și integrării internaționale a IMM-urilor moldovenești. În acest context, IMM-urile ar putea deveni subcontractanți (prestatori de materii prime, părți-componente, servicii de logistică/ instruire/ catering etc.) ai întreprinderilor mari (inclusiv, a acelor care beneficiază de investiții străine directe) și ar putea și să exporte.

Principalii factori de producție și active oferite de Republica Moldova investitorilor străini, stipulate în proiect sunt forța de muncă, facilitățile industriale și costurile utilităților publice, stimulente fiscale, infrastructura și logistica de transport ș.a.

 În viziunea autorilor, principalele sectoare cu potențial pentru export și atragere a investițiilor străine directe vor fi industriile prelucrătoare și serviciile. Printre acestea sunt industria textilă, automotivă, serviciile de consultanță și IT.

De ce economia moldovenească rămâne neatractivă pentru investitori

Climatul investiţional nu este un atu pentru Republica Moldova, fapt pe care îl denotă atât poziţia Moldovei în ratingurile internaţionale, cât şi comparaţia directă a indicatorilor macroeconomici şi de performanţă privind atragerea ISD între ţări. Începând cu anul 2008, se atestă evoluţia general descendentă a fluxurilor de ISD.

Ca urmare a crizei mondiale, fluxurile de investiţii orientate în economia naţională au scăzut brusc. Criza economică şi financiară a redus puternic încrederea investitorilor străini în capacitatea de relansare a economiilor în tranziţie, printre care se află şi Republica Moldova. La multe proiecte de investiţii s-a renunţat, fie au fost amânate.

Potrivit experţilor participanţi la dezbateri, în prezent, corupţia, instabilitatea politică şi guvernul ineficient ţin departe investitorii de economia moldovenească. Alte constrângeri care reduc atractivitatea investiţională a ţării noastre ţin de calificarea forţei de muncă, legislaţia rigidă a muncii, infrastructura, cadrul legal şi instituţional slab, ineficienţa mecanismelor de protecţie a investitorilor.

„Abordările instituţionale ale Vămii şi Fiscului sunt îndreptate împotriva investitorilor, fiind axate doar pe amenzi şi sancţiuni, iar bugetul naţional şi acum are drept sursă de venit un plan de amenzi şi sancţiuni financiare. Aceste constrângeri reduc simţitor din atractivitatea investiţională. Creşterea preţurilor la resursele energetice, prezenţa impedimentelor de ordin administrativ în atragerea investiţiilor, competiţia regională sporită, concurenţa acerbă pe pieţele de desfacere externe, menţinerea în regiune a proceselor migraţiei de muncă, sunt exemple concludente în acest sens”, a explicat Adrian Lupuşor, director executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup.

Din acestea şi alte cauze, în ultimii patru ani am ratat intrarea mai multor investitori mari în Republica Moldova, cum ar fi „Leoni”, „Lear Corporation”, „Hirschmann Automotive”, „Johnson Controls Inc”.

www.eco.md