Investițiile masive destinate agriculturii, pe parcursul ultimului deceniu nu au contribuit la creșterea sectorului și nu au constituit un factor decisiv în diminuarea sărăciei, iar volumul producției animaliere și plantelor practic nu a crescut în termeni reali din cauza alocării ineficiente a surselor financiare. Asta în condițiile în care agricultura joacă în continuare un rol important în economia Republicii Moldova, iar în domeniu este angajată 30,5% din populație, arată studiul “Analiza cheltuielilor bugetare în agricultură” realizat de Expert-Grup.

Deși finanțarea acestui sector a crescut semnificativ în ultimii ani, în special datorită fondurilor alocate de donatorii externi, Republica Moldova alocă mai puține fonduri pentru agricultură decât majoritatea țărilor din regiunea Europei de Est. La acest indicator Republica Moldova rămâne în urmă față de majoritatea țărilor din Europa de Est, devansând doar Ucraina și România. Totuși, tempo-ul de creștere în țara noastră este mai mare ca în unele țări (România, Bulgaria) unde cheltuielile în agricultură sunt cu mult mai mari decât în țara noastră, potrivit cercetării.

Studiul mai arată că un rol decisiv în combaterea sărăciei în ultimii ani l-a avut anume sectorul non-agricol, care a crescut în ultimul deceniu cu 80%, față de un progres mult mai modest al agriculturii.

În opinia experților, este extrem de important ca mărirea volumului de finanțare a agriculturii să fie însoțit de o eficiență mai mare în utilizarea fondurilor. Odată ce va fi implementată o structură de cheltuieli mai optimă și o valorificare mai înaltă, agricultura va înregistra rate mai mari de creștere. Ca exemplu poate servi creșterea cheltuielilor curente  pentru irigare și serviciul antigrindină, care sunt extrem de importante pentru minimizarea impactului condițiilor climaterice nefaste asupra agriculturii.

În acest context, cadrul instituțional responsabil de agricultură a înregistrat progrese destul de semnificative, prin înființarea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), care a preluat marea majoritate a activității operaționale de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), precum și crearea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Aceste evoluții instituționale au optimizat reglementarea în sector și permite ministerului să se concentreze asupra activității strategice, și anume asupra elaborării, implementării și evaluării de politici.

Studiul mai consemnează și evoluțiile la capitolul transparență bugetară în agricultură. Deși există progrese, în mare parte legate de lansarea bazei de date BOOST în 2010 și de publicarea începând cu 2014 a rapoartelor trimestriale și anuale de executare a bugetului MAIA, nivelul de transparență bugetară și de raportare în instituțiile responsabile de domeniul agricol este destul de scăzut. Nivelul jos de transparență bugetară nu permite analiza impactului cheltuielilor bugetare asupra creșterii economice din sectorul agricol.

În plus, majoritatea covârșitoare a instituțiilor publice și întreprinderilor de stat ce activează în sectorul agricol nu publică rapoarte de activitate. Din toate instituțiile analizate din această categorie, doar MAIA și AIPA publică astfel de rapoarte, însă fără a fi însoțite de vreo oarecare analiză narativă.

www.bani.md