Cât de prost îşi gestionează statul întreprinderile

22.07.2016

veceaslav_ionitaEvoluţia întreprinderilor de stat din R. Moldova demonstrează tot mai mult ineficienţa administrării lor. Deşi de la an la an pierderile sunt în creştere, statul menţine administrarea politizată a acestor întreprinderi, iar pe altele le falimentează intenţionat pentru a le privatiza la preţuri de nimic.

Mariana Şalamac

O analiză a proprietăţilor publice, elaborată de IDIS „Viitorul”, relevă cinci caracteristici de bază ale acestora: „întreprinderile gestionate de stat sunt mari şi greoaie, sunt consumatoare de forţă de muncă, au cifre de afaceri mici, rezultate financiare negative şi au parte de o administrare clientelară”, susţine autorului studiului, expertul Veaceslav Ioniţă.

Şapte moldoveni din zece lucrează la stat

Deşi sectorul privat este cel care poate asigura atât creșterea economică, cât și remunerarea înaltă a salariaților, în R. Moldova statul rămâne cel mai mare angajator. Potrivit studiului, circa 60% dintre cei angajaţi oficial în ţara noastră activează fie în instituții publice, fie la întreprinderi gestionate de stat. „După numărul de salariați din sectorul de stat, Moldova este un caz special cel puțin în Europa. În țările membre OECD (Organizaţia pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) media persoanelor angajate în sectorul public (angajații sectorului bugetar, aparatul administrației publice centrale și locale, precum și salariații întreprinderilor municipal și de stat) este de 20%. Moldova depășește de 2,7 ori media țărilor OECD”, precizează Veaceslav Ioniţă.

În plus, pe lângă sectorul public și întreprinderile gestionate de stat, avem și domenii care sunt reglementate total sau parțial de către stat. Este vorba despre sectorul energetic, financiar și telecomunicații – reglementate de către stat, precum și sectorul farmaceutic, panificație, lactate – reglementate parțial prin politica de prețuri stabilită de Guvern. Astfel, dacă luăm în calcul și sectoarele reglementate, atunci circa 70% din forța de muncă este angajată în instituțiile publice, întreprinderi gestionate de stat sau monopoluri reglementate de stat. Anume faptul că „noi suntem în continuare salariați la stat, care nici pe departe nu este cel mai bun manager, ar fi un element esențial al sărăciei și veniturilor slabe ale cetăţenilor”, susţin experţii.

Doar o treime au profit

Din punct de vedere al profitului obținut și rentabilității capitalului propriu, administrarea proprietăţilor de stat este extrem de defectuoasă. Din cele 112 societăți pe acțiuni unde statul deține cote, doar 32 au înregistrat profit în anul 2014, 44 nu au înregistrat profit sau pierderi, iar 36 de societăți au marcat pierderi de 468 milioane lei, cu 253 milioane lei mai mare decât profitul înregistrat. „Instituțiile care generează cele mai mari pierderi nete sunt acelea care dețin și cele mai mari întreprinderi. Lideri la pierderi sunt Ministerul Transporturilor şi Ministerul Economiei”, se precizează în studiu.

Autorul menţionează că nu au fost luate în considerație pierderile înregistrate de către SA „Moldovagaz”, care în 2014 au constituit 2,3 miliarde lei, deoarece ele au fost determinate în mare parte de reglementarea proastă a prețului la gaz și mai puțin de managementul întreprinderii. Totodată, în listă au fost menţinute pierderile de 244,5 milioane de lei ale Băncii de Economii, deoarece ele pot fi considerate o urmare a reglementării proaste.

Una dintre cele mai profitabile întreprinderi produce proteze!

Profitul înregistrat în 2014 s-a cifrat la 215 milioane de lei, dintre care 167 de milioane sau aproape 80% a fost asigurat de către trei companii: SA „Moldtelecom”, SA „Metalferos” şi SA „Glass Container Company”. Expertul Veaceslav Ioniţă remarcă aici că ministerele care deţin cele mai multe întreprinderi au şi cele mai mari pierderi, iar altele care au în gestiune puţine întreprinderi sunt pe profit. De exemplu, ministerul Muncii și Protecției Sociale, care deține doar două întreprinderi, una specializată în producerea de proteze și reabilitarea persoanelor cu dizabilități şi un centru de instruire, a obţinut profituri mai mari decât Ministerul Economiei şi cel al Transporturilor cumulat.

„Din totalul întreprinderilor de stat 10-20 de întreprinderi înregistrează profituri și rentabilitate acceptabilă, restul fiind o mostră de neperformanță managerială. Dacă performanța medie ar fi fost asigurată la toate companiile de stat, atunci volumul profitului anual ar fi de circa 2,5 miliarde lei, iar bugetul de stat ar obține nu mai puțin de 750 milioane de lei. În realitate, suma încasată de bugetul de stat este de 5-10 ori mai mică, iar primele trei companii achită peste 70% din banii acumulați de bugetul de stat din dividende. Aici trebuie să menționam că toate trei întreprinderi sunt monopoliste și cel puțin una din ele beneficiază de facilități legale, discriminatorii, comparativ cu alți actori din piață”, se arată în studiu.

Izvor de câştig pentru anumite persoane

Astfel, expertul susţine că eficiența administrării societăților comerciale „este una insulară”: „Avem câteva întreprinderi care asigură o eficiență și o profitabilitate înalte, iar restul sunt un balast, existența cărora poate fi explicată doar prin necesitatea păstrării locurilor de muncă și, cel mai important, sunt un izvor de câștig personal pentru decidenții politici și persoanele responsabile de gestionarea lor”. Or, în majoritatea cazurilor, consiliile de administrare ale întreprinderilor sunt formate din funcționari publici, desemnați de conducătorul instituției, care gestionează întreprinderea sau societatea comercială respectivă: „Numirea în consiliile de administrare este mai mult un privilegiu financiar oferit unui birocrat, decât un obiectiv al statului de administrare corporativă eficientă. Anume aspectul clientelar de formare a consiliilor de administrare și inexistența unui grup profesionist de reprezentanți ai statului în consilii creează acest sistem vicios de proastă administrare a activelor statului.”.

Fără funcţionari publici la administrarea ÎS

În aceste condiţii, Veaceslav Ioniţă constată că cel mai important instrument de optimizare a managementului corporativ de stat în economia națională nu este în mod necesar privatizarea, ci regândirea sistemului de administrare a proprietăților publice. Astfel, experţii recomandă, în primul rând, excluderea conflictului de interese în administrarea întreprinderilor proprietate de stat şi separarea funcţiei de administrare a proprietăţilor de alte funcţii guvernamentale, prin transferarea tuturor activelor statului în gestiunea unei singure agenţii. Totodată, statutul acestei agenţii ar trebui ridicat la nivel de instituţie guvernamentală subordonată direct prim-ministrului. De asemenea, este necesară eliminarea clientelismului politic prin formarea unui grup profesionist de reprezentanţi ai statului în companiile sale, care să nu includă funcţionari publici.

Opinie

Tudor Şoitu, vicepreşedintele Curţii de Conturi

„Eficientizarea administrării întreprinderilor de stat trebuie efectuată în trei etape. La prima etapă trebuie efectuată legalizarea proprietăţii publice, nu doar în cea ce priveşte evidenţa contabilă, dar şi la cadastru. Ulterior, trebuie să vedem viabilitatea proprietăţilor şi capacitatea lor de a produce. Putem să avem şi 200 de miliarde de proprietăţi, dar este important în ce măsură putem utiliza aceste proprietăţi astfel încât ele să ne aducă plus valoare. În prezent evaluarea proprietăţilor nu este nici pe departe corectă. Ce facem cu miliardele investite în domeniul termoenergetic? Ce facem cu Termocom-ul care a ajuns în evidenţă la CET-2? Deci statul ce face cu proprietăţile pe care le administrează? Le aduce la faliment pentru a le înstrăina la preţuri de nimic. De aceea este nevoie de o altă abordare.”

Statistică

La începutul anului 2015, statul avea în gestiune 363 de societăți comerciale și întreprinderi de stat (ÎS), cu un capital propriu în valoare de peste 25 miliarde de lei, administrate de 45 de ministere, agenții și instituții publice. Cele mai multe întreprinderi sunt în subordinea Ministerului Agriculturii, urmat de Ministerul Economiei, care împreună dețin o treime din totalul întreprinderilor gestionate de instituțiile publice.

După valoarea capitalului propriu însă avem o concentrare puternică de active la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor şi Ministerul Economiei, din care face parte și Agenția Proprietății Publice. Aceste două ministere gestionează aproape 80% din toate activele statului din întreprinderi.

www.eco.md